Ce este Soarta? Dar ce este Destinul?

Sunt unul si acelasi lucru? Daca ar fi, de ce ar exista doua cuvinte diferite despre acelasi lucru?

Si daca Soarta inseamna ceva si Destinul altceva?

In dictionarele romanesti gasim o multitudine de definitii pentru Soarta si Destin. Si majoritatea dintre ele amesteca Soarta cu Destinul, ca nu mai stii care e care sau daca sunt unul si acelasi lucru. De exemplu:

"SOÁRTĂ, sorți, s. f. 1. (În concepțiile mistice) Forță supranaturală despre care se crede că hotărăște irevocabil, fatal, toate acțiunile și întâmplările din viața oamenilor; destin, fatalitate, noroc, scrisă, ursită. 2. Totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care compun viața (sau o parte a vieții) unei ființe (umane); condiție de viață. ♦ Evoluție, desfășurare (a unei acțiuni); deznodământ. – Lat. sors, -tis. 
Sursa: DEX '98 (1998)"

Nu le insir pe toate, caci le gasesti cautand cu Google, insa una dintre cele mai interesante definitii ale cuvantului Soarta pe care le-am intalnit, este aceasta:

"...locul sau casa în care stă fătul în pântecele mă-sei: soarta vacei se îngroapă la izvor spre a avea lapte cu îmbelșugare. [Lat. SORTEM]. 
 Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)" 

Asadar, Soarta este si locul, laboratorul unde se alchimizeaza structura noastra psiho-energo-informationala (ceea ce include si partea noastra fizica) si unde dobandim tot ceea ce ne este necesar ca sa incepem si apoi sa parcurgem drumul vietii noastre.

Prin Soarta suntem si manifestam o „multitudine de caracteristici, aspiratii, dorinte si insusiri” pe care le-am dobandit si oricat ne-am stradui, nu le putem schimba niciodata. Si nici nu e nevoie sa incercam o astfel de schimbare pentru ca oricum, nu ne-ar iesi. Ele sunt alegeri deja facute, de noi si/sau de catre cei din neamul din care provenim fiecare.

Soarta este ca un tot NECESAR si SUFICIENT ca sa ne facem alegerile pe parcursul vietii noastre si sa ne manifestam asa cum dorim.

Sub presiunea multor convingeril false, acumulate in primul rand de la parinti inca din primii ani de viata si apoi de la ceilalti oameni cu care venim in contact, ajungem, insa, de prea multe ori, sa nu ne mai acceptam Soarta si alegem sa ne ocupam cu a incerca sa o schimbam. De aici pleaca multe suferinte si neplaceri.

Din Soarta noastra fac parte realitati ca: faptul ca esti de sex feminin (sau masculin, dupa caz), te-ai nascut intr-un anumit An, Luna si Zi, la o anumita ora, intr-un anumit loc de pe Pamant, din acei doi parinti naturali si nu altii… Ai acele doua perechi de bunici si nu altii, acei frati si nu altii… Ai o anume culoare a ochilor, o anume capacitate si tarie psihica, o anume sensibilitate emotionala, memoria ta are o anume capacitate, ai o anume tipologie a trupului fizic, ai un anume arbore genealogic si un anume bagaj genetic…

Sexualitatea si agresivitatea ta se manifesta intr-un anume fel, inteligenta ta spirituala are anume caracteristici la nastere, inteligenta ta sociala la fel, ca sa nu mai vorbim ca fiecare din noi are o anume capacitate mentala, un anume coeficient de inteligenta mentala.

Prin soarta ta ai capatat o anume constiinta a neamului din care vii si ai multe mosteniri energetice si informationale de la parintii, bunicii, strabunicii tai, pana la n’spea generatie. Si tot asa…

In general Soarta noastra e formata din caracteristici psiho-energo-informationale care nu numai ca nu pot fi schimbate, dar ne si dauneaza ori de cate ori avem tendinta sa o facem. Pentru ca ele sunt deja existente si sunt parte din noi. Avem nevoie de ele exact asa cum sunt. Oricum, incercand sa ne schimbam Soarta, incercam doar sa FIM altcineva decat cei ce Suntem si nu vom reusi decat sa ne chinuim singuri. Ba, ii mai chinuim si aducem confuzie adesea si pe cei din jurul nostru cu aceste incercari de schimbare…

Cum ar fi sa ne acceptam Soarta, sa ne acceptam asa cum Suntem si sa vedem cum ne putem manifesta in viata din acest spatiu? Soarta este, altfel spus, un dat complet, de care avem nevoie pentru a ne trai Viata pentru care am venit.

[like]

Cine isi cerceteaza, isi intelege in profunzime si isi accepta Soarta, va alege cu usurinta in continuare fiecare pas pe care-l face prin viata.

Dar unde avem nevoie sa mergem prin viata? Catre o DESTINATIE, fireste. Adica inspre Destin. Destinul nostru, nu cel pe care altcineva ar dori sa-l urmam.

Parintii sunt primii care se ocupa cu a ne ghida, in cele mai dese cazuri, catre destinul lor, pe care ei nu l-au atins…

Cumva spus, venim dinspre Soarta si ne indreptam catre Destin, mergand pe drumul Destinului. Exista o legatura totala si indestructibila intre acestea doua, asa cum Yin si Yang coexista unul in celalalt, in tot Universul.

Asadar, Destinul este destinatia catre care ne indreptam in aceasta Viata. Insa Destinul nu ne este Soarta si Soarta nu este Destinul.

La nivelul cel mai profund, Destinul nostru este cautarea spre gasirea Solutiei la problema vietii noastre. Solutia Vietii nu este un moment anume, caci Destinul nu este nici el un moment anume si gata. Este un intreg proces, ce are un Inceput, un Parcurs si un Sfarsit. Trinitatea se implineste si aici, cu desavarsire.

O analogie simpla pentru Soarta si Destin este cea pe care am invatat-o la matematica in rezolvarea problemelor: ce se Da si ce se Cere.

In altfel de interpretare ca la scoala, cand aveam de rezolvat probleme de matematica, ni se da Soarta si ni se cere atingerea Destinatiei, prin rezolvarea „problemei” care se cheama Viata noastra. Pe drumul destinului, noi Suntem in fiecare clipa, facem alegeri si ni se intoarce rezultatul lor… a AVEA (o Soarta), a FACE (a merge pe drumul destinului) pentru A FI (implinit)…

Si totul incepe cu A FI fericit si impacat cu soarta pentru A FACE ceea ce ai de facut pe drumul destinului, ajungand a AVEA trairea bucuriei vietii implinite, pas cu pas.

Tu cum privesti soarta ta? Si cat de bine cunosti destinul TAU si mergi pe acest drum?

Cei mai multi oameni privesc viata ca pe o enigma si asta ii face sa nu intrevada niciodata o solutie! Caci o enigma e o enigma. Nu poate fi dezlegata… Si uite asa ajung sa simta viata ca pe un chin, ca pe o suferinta, ca pe un blocaj continuu.

Cei care dobandesc intelepciune, ajung sa priveasca viata ca pe o Problema. Cand vezi viata ca pe o Problema, stii ca exista cel putin o solutie si te apuci sa o cauti si sa o gasesti. Si viata apare atunci ca o binecuvantare, o bucurie totala. Devii nerabdator sa te apuci sa rezolvi problema.

Cu cat mai multe probleme rezolvam prin viata, cu atat dobandim mai multa experienta si cunoastere si viata devine mai frumoasa si mai implinita. Insa acest proces ne cere sa ne miscam prin viata, sa muncim cu noi insine, nu sa cautam un locsor caldut si sa lâncezim acolo pâna da depresia peste noi…

E important sa stii ca doar TU poti sa gasesti solutia la problema vietii TALE. Numai tu poti sa urci muntele destinului tau, cu ceea ce ti-a harazit Soarta ta. Si Soarta si Destinul tau sunt parte din TINE, nu se afla in afara ta.

Daca Destinul tau este sa urci pe un anume munte, atunci vei gasi in rucsacul Sortii tale tot „echipamentul” de care ai nevoie (tot ce este necesar si suficient) pentru a urca acel munte cu usurinta, bucurie si glorie si pentru a te simti implinit pe acest parcurs pana in varful muntelui si mai departe de acolo…

Daca, insa, in rucsacul Sortii tale ai, metaforic spus, butelii de oxigen, labe de cauciuc si un costum de scafandru si esti „cladit” sa rezisti la presiunile din adancurile oceanului si iti si place sa te scufunzi si sa inoti, dar tu te incapatanezi sa vrei sa urci pe un munte cu acel echipament, vei esua dramatic! Pentru ca nu vei fi pe drumul destinului tau, ci al altcuiva… Si vei intalni alti oameni care urca muntele echipati ca alpinistii, ce sunt fericiti si trec pe langa tine cu pasiune si pofta de escaladat…

In cazul acesta, vei suferi toata viata incercand sa transformi costumul de scafandru intr-un echipament de alpinist. Totul va fi greu si fara nicio implinire. Prea multi oameni inteleg asta la sfarsitul vietii…

Viata nu este creata spre a fi traita cu greutate, ci cu usurinta, cu bucurie si glorie, mergand spre Idealul nostru.

(CODRINA FLORIA – Drumul spre ideal
ulei pe carton, 50/70 cm, 1998)

[like]

Paradoxal, prea multi oameni au ajuns, insa, sa simta aproape continuu o greutate in a trai… Nici macar nu mai Traiesc, ci doar supra-vietuiesc. Asta arata cat de mult s-au indepartat de drumul destinului lor si umbla pe munti in costum de scafandru… Sau se scufunda in mare in costum de alpinist… 🙂

Explicatia acestor suferinte prea des intalnite sta in faptul ca majoritatea oamenilor, dupa ce se nasc, deja din primii ani de viata sunt deturnati de catre parinti si mediul social sa schimbe rucsacul Sortii lor cu al altora… ca apoi sa caute orice alta destinatie decat pe cea a Destinului propriu. Si culmea, parintii spun ca fac asta din „iubire” si din dorinta de a face bine copiilor lor… De altfel, ce ar putea face un parinte decat ceea ce a invatat si el, la randul sau, cand era copil? Si el/ea a suferit intr-un fel sau altul aceleasi „tratam,ente” de ajustare, la vremea copilariei, asa ca, atunci cand ajunge parinte, face cu copilul sau la fel. Sau exact pe dos decat a fost educat. In oricare din aceste situatii, copilul sufera, pentru ca nu mai are alegerea sa, din ceea ce este, ci este supus unor transformari in afara sortii si destinului sau.

Cum ar fi sa ne cunoastem copilul si sa-l sprijinim sa mearga pe drumul destinului său, oricare ar fi acesta? Că este al său! Si atât!

Desi pana in momentul nasterii noastre – ba chiar inainte de aceasta – noi stim ce ni se Da si ce ni se Cere de la Viata, majoritatea dintre noi habar nu mai avem despre acestea de pe la cativa anisori dupa venirea pe lume. Unii ori uita totul si merg de-a dura prin viata, fara nicio destinatie, iar altii, chiar daca isi mai amintesc ceva, sub presiunea celor din jur si dorind sa fie si ei acceptati cumva de catre ceilalti, o „cotesc” catre o destinatie diferita decat aceea pe care, de fapt, o au de atins. Si sufera mereu mai profund…

Eu am fost unul dintre acestia si stiu ce spun, din experienta mea de pana acum. Ca si copil si mai apoi, ca parinte de copil. Probabil ca si tu ai experiente similare in viata ta.

Stiinta straveche a Numerologiei m-a ajutat enorm de mult sa patrund si sa inteleg cum se poate deslusi Soarta si care imi este Destinul autentic. Am aflat CUM pot merge merge pe drumul destinului meu cu usurinta si bucurie, spre a ma simti implinit mereu mai mult.

Acum stiu mult mai profund si mai bine cine Sunt, am (re)cunoscut si acceptat ce mi-am pus in rucsacul Sortii mele si stiu cu certitudine care este destinatia catre care ma indrept in aceasta Viata. Si tare bine ma simt in pielea mea si tare mult iubesc acum Viata pentru care am fost creat.

Da, e munca de auto-cunoastere personala continua, dar e frumoasa si fructuoasa si cel mai important, e facuta de mine, cu mine, pentru mine.

Ti-ai dori si TU sa mergi pe drumul auto-cunoasterii tale si pe drumul Destinului tau?

Iti doresti si TU sa cercetezi mai adanc Soarta si Destinul TAU?

Ele sunt bine inscrise in Cifrul Vietii Tale, in  Codul Tau Numerologic

Vrei sa descifrezi acest Cifrul si sa afli daca traiesti in conformitate cu acesta?

Te pot insoti si te pot ghida in a afla si a descifra Cifrul Vietii Tale, spre a-ti spori cunoasterea personala. Ca sa atingi Destinul cu usurinta, bucurie si glorie!

Știu că de multe ori este greu să-ți recunoști și să lucrezi cu darurile tale. Pentru a te ajuta, am creat NumeroAteliere și cursuri de Inițiere în Numerologie practică, precum și întâlniri private de consultanță numerologică, în care te însoțesc pe calea hărniciei în propria ta dezvoltare.

Te astept cu drag,
Bogdan

„Cunoaste-te pe tine si asa iti cladesti Lumea pe care o doresti cu adevarat!”