Fiecare Om, dar absolut fiecare Om se naste cu calitatil. Nu se naste cu niciun defect. Niciuna din calitatile sale nu este intamplatoare si niciuna nu este de neglijat.

Data nasterii spune aproape totul despre calitatile Omului, inca din momentul nasterii sale in aceasta lume fizica…

Da, stiu ca Omul se naste doar cu calitati, insa atunci cand el le impinge (sau se lasa impins s-o faca) pana la extrema cealalta, aceste calitati devin defecte… Asa apar defectele si asa e si normal sa fie…

Treaba Omului prin viata este sa-si (re)cunoasca calitatile si sa le manifeste in armonie, in echilibru cu sine insusi, astfel incat sa nu devina defecte, iar omul sa se trezeasca la un moment dat ca in vorba populara „E Prost, de Bun ce este…”

Asemeni unui pendul, tot ceea ce la o extrema este calitate, la capatul celalalt devine defect. Tot ceea ce este expiratie la un capat, la celalalt este inspiratie. Tot ceea ce este Sus, la un capat, devine Jos la celalalt.

Sa ne traim calitatile in armonie, astfel incat ele sa se dezvolte mereu mai mult ca si calitati si mereu mai putin ca defecte. O chestiune de alegere personala, pana la urma, nu-i asa?